Descriere
Lupinus angustifolius
Principalul avantaj al lupinului cu frunze înguste sau lupin albastru este randamentul său mai mare și maturarea mai rapidă, precum și sensibilitatea mult mai mică la antracnoza decât lupinul galben, ceea ce reduce costurile de cultivare.
- foarte buna planta fixatoare de azot, 75 kg azot/ ha
- foarte buna planta premegatoare pentru toate culturile, la cereale aduce un spor de 1000-1500 kg/ha.
- continut ridicat de proteina (30-35%), foarte bun pentru hrana animalelor
- acelasi continut de proteina ca soia dar cu continut scazut de grasimi
- probiotic
- antioxidant
- continut ridicat de fibre
- planta anuala
Perioada de vegetatie 120-140 zile.
Ulitilzare ca ingrasamant verde, planta melifera
Pentru ingraşamant verde lupinul alb se incorporeaza in sol la formarea pastailor, dupa taierea cu combinele de siloz sau dupa tavalugire, caz in care nu infunda plugul. In cultura a doua (in mirişte) lupinul se incorporeaza. numai la venirea primelor ingheţuri, daca urmeaza dupa el culture de primavara. Pentru cereale de toamna folosirea lupinului ca ingraşamant verde in cultura a doua merge numai dupa premergatoare foarte timpurii (iunie), iar incorporarea masei verzi trebuie facuta cu doua saptamani inaintea semanatului graului.
Insamantare, ingrijire
Norma de insamantare pentru productia de seminte 140-170 kg /ha
Norma de insamantare cultura verde: 180-200 kg/ha
Semanatul trebuie facut la desprimavarare, avand in vedere cerinţele mari faţa de apa şi mai reduse la temperatura (3-4°C). Temperatura minima de germinare 4-5C, optima 25 C, maxima 38C.
Nu este pretentios fata de sol, insa dintre speciile de lupin acesta are nevoie de mai multa apa.
Rezista sub forma de plantula pana la -2C iar ca planta pana la -6C, fiind mai putin rezistent decat lupinul albastru.
Preferabil ierbicidare cu un ierbicid total inainte de semanat cu 2 saptamani.
Se dezvolta bine in soluri acide si pana la pH 8, preferabil nu saline.
A nu se planta inainte de soia sau bumbac, lupinul este gazda pentru molia alba.
Ca a doua cultura (in mirişte), lupinul trebuie semanat cat mai timpuriu posibil, imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. Dupa cereale timpurii, daca precipitaţiile sunt suficiente (sau in sol irigat), lupinul realizeaza o producţie de peste 20 t/ha masa verde.
Distanţa de semanat depinde de scopul culturii şi modul de intreţinere. Pe terenuri cu grad de imburuienare mai redus lupinul se poate semana in randuri dese (15 cm), pentru o repartizare mai judicioasa a plantelor, pentru simplificarea tehnicii de cultura (renunţandu-se la praşile) şi realizarea unei uniformizari a maturarii.
Pe soluri mai imburuienate, lupinul se insamanţeaza in benzi la 25 cm intre randurile apropiate şi 60 – 70 cm intre benzi, sau in randuri simple, distanţate la 60 cm, pentru a se putea praşi. Pentru masa verde, lupinul se insamanţeaza la distanţe de 15 – 20 cm intre randuri, facandu-se o suplimentare a densitaţii cu 25 – 30% faţa de cea de la producţia de boabe. Adancimea de semanat, la speciile anuale, este de 3 – 4 cm pe solurile lutoase, de 5 – 6 cm pe cele mai usoare.
Lucrarile de ingrijire constau in distrugerea crustei solului cu grapa, cu sapa rotativa, inainte de rasarire şi pana ce plantele au 8 – 10 cm, cand se combat şi buruienile in curs de apariţie. La culturile semanate rar se executa 2 – 3 praşile mecanice intre randuri.
Inaltimea plantelor la maturitate 60-150 cm.
Temperatura minima suportabila in stare vegetativa -6C, iar in stadiul de samanta -5C.
Productie
Lupinul dulce realizeaza producţii de 2500-3500 kg/ha boabe. Producţia de masa verde la ha este de 25 – 60 t, in funcţie de specia de lupin, de sol şi de tehnologia de cultivare (in cultura succesiva sau ca planta principala).